Teme secundare ale UE

PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN 2014-2020

Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei

Obiectiv Specific (O.S.) 4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă

Proiect: PROGram de Revitalizare a Economiei Sociale – PROGRES

NR: POCU 449/4/16/126093

Proiect cofinanțat din Programul Operational Capital Uman 2014-2020

INOVAREA SOCIALĂ

În zilele noastre, “antreprenoriatul” și “inovarea” au devenit principalele forțe care determină dezvoltarea economică și schimbarea în societatea modernă.

Schimbarea fundamentală o reprezintă trecerea de la economia managerială la economia antreprenorială. In acest context, antreprenoriatul în general și cel social în special, devin componente fundamentale ale economiei bazată pe cunoaștere, datorită faptului că valoarea potențială a noilor idei rezultate din cercetare și cunoaștere poate fi cel mai bine valorificată prin întreprinderi mici.

Comisia Europeană a definit inovarea ca “un proces de schimbare socială care poate produce rezultate dorite în ceea ce privește îmbunătățirea competitivității economice, a durabilității mediului și a solidarității sociale”.

La data de 28 martie 2008 Comisia Europeană a adoptat propunerea de declarare a anului 2009 – Anul Creativităţii şi Inovaţiei în Europa. Anul European al Inovaţiei – 2009 este un proiect care are ca principal obiectiv pe termen lung promovarea de demersuri creative şi inovatoare în sectoare precum educaţia, cultura, cercetarea, media, antreprenoriatul social, dezvoltarea rurală etc. Anul Inovaţiei – 2009 – se înscrie în obiectivul central declarat al Uniunii Europene, de construire a unei societăţi europene, înalt coezivă, centrată pe cunoaştere, capabilă să soluţioneze inovativ provocările cu care se confruntă.

Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială, identifică inovarea socială ca un instrument puternic pentru a soluționa problemele sociale generate de:

  • îmbătrânirea populației;
  • sărăcie;
  • șomaj;
  • noile modele de organizare a muncii și noile stiluri de viață;
  • justiția socială, educația și asistența medicală, care să răspundă așteptărilor cetățenilor fiecărei țări membre.

POCU promovează inovarea socială, în special cu scopul de a testa, eventual implementa la scară largă soluții inovatoare, inclusiv la nivel local sau regional, pentru a aborda provocările sociale, în parteneriat cu partenerii relevanți din sectorul privat, public și ONG, comunitate și sectorul de întreprinderi sociale. De exemplu, în cazul AP4 privind incluziunea socială și combaterea sărăciei sunt propuse următoarele exemple de teme de inovare socială:

  • crearea și consolidarea de parteneriate relevante pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitățile marginalizate / persoanele aflate în risc de sărăcie / persoanele aparținând grupurilor vulnerabile, dar și pentru identificarea unor soluții practice, viabile, inovative de a răspunde problemelor identificate, bazate inclusiv pe valorificarea de bune practici la nivel național sau din alte state membre,
  • metode inovative de implicare activă a membrilor comunității în operațiunile sprijinite, inclusiv pentru depășirea barierelor de ordin moral sau care țin de cutumele din societate / etnice,
  • valorificarea oportunităților locale în identificarea soluțiilor propuse,
  • activități și inițiative care vizează promovarea egalității de șanse, non discriminarea etc.

Inovarea socială se poate pune în practică prin mai multe tehnici, valorificate în practica antreprenoriatului social:

  • Lansarea unui nou produs pe piață;
  • Modificarea și îmbunătățirea produselor, a serviciilor sau a tehnologiei utilizate;
  • Reorganizarea structurii organizatorice a companiilor nou înființate în domeniul economiei sociale;
  • Îmbunătățirea politicilor de abordare a clienților, de promovare a produselor și serviciilor;
  • Îmbunătățirea aspectului produselor, îmbunătățirea serviciilor prin achiziția de noi invenții sau tehnologii.

Prin inovare antreprenorială se realizează orientarea permanentă a antreprenorului către piața de desfacere a produselor sau serviciilor.

Inovarea antreprenorială reprezintă principalul factor care influențează dezvoltarea economică și socială și care duce la o dezvoltare antreprenorială durabilă.

Competenţele antreprenoriale generale se referă și la capacitatea unui individ, în speță antreprenor social, de a pune ideile în practică în mediul lui de existență și de afacere. Aici intră creativitatea, inovaţia, asumarea riscurilor, precum şi capacitatea de a planifica şi de a implementa proiecte în scopul atingerii obiectivelor.

În contextul poziţiei slabe a României în clasificările europene privind nivelul producerii, asimilării şi diseminării inovaţiei – măsurat de European Innovation Scoreboard (EIS) –, abordarea tematicii inovaţiei sociale prin mobilizarea expertizei existente în mediul economic, academic şi universitar capătă o importanţă majoră. Inovaţia socială se confruntă totuși, în România, cu deficite importante de cultură şi competenţă suportivă, cu mecanisme legislative, organizaţionale şi politice deficitare din acest punct de vedere.

Antreprenorul social, în societatea contemporană, prezintă idei care sunt uşor de folosit și înţeles, etice şi care implică sprijin larg în vederea maximizării numărului de persoane locale ce vor acţiona și implicit vor prelua ideile şi le vor implementa.

Fiecare antreprenor social reprezintă un recrutor în masă al unor transformări în bine pe plan local. Astfel, aceștia sunt un model care demonstrează că cetăţenii care îşi transformă pasiunea în acţiune pot face aproape orice își propun, pentru ei, pentru familiile lor și pentru comunitate.

Antreprenorii sociali sunt percepuți ca vizionari pragmatici ce produc schimbări sociale sustenabile, sistemice și pe scară largă, prin noi inovații sau invenții sau printr-o abordare diferită și mai riguroasă a tehnologiilor și strategiilor cunoscute.

Inovarea socială reprezintă una din temele secundare promovate și prin proiectul PROGRES, în toate etapele lui de implementare.

NEDISCRIMINAREA DE GEN

Nediscriminarea reprezintă eliminarea oricărui fel de restricții, excluderi sau preferințe care nu țin cont de criteriile prevăzute de legislația națională și internațională în vigoare.

Legislația românească, în principal Constituția României, dar și legile speciale, prevăd următoarele criterii de nediscriminare: rasa, naționalitatea, etnia, limba, religia, categoria socială, convingerile, sexul, orientarea sexuală, vârsta, handicapul, boala cronică necontagioasă, infectarea HIV, apartenența la o categorie defavorizată, alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.

Principala componentă a nediscriminării de gen este egalitatea de șanse. Cele două expresii au semnificaţii distincte, pe care publicul larg, dar şi mulţi specialişti tind adesea să le confunde.

Egalitatea de şanse este un principiu fundamental al drepturilor omului, dar şi al dreptului Uniunii Europene, transpus atât la nivelul legislativ cât şi al politicilor publice.

Studii recente în domeniu au relevat că introducerea nediscriminării de gen în politicile publice conduce la creşteri semnificative ale economiei şi nivelului de trai al cetăţenilor. În ultimii ani, s-a putut observa și în România că diferenţele de gen s-au diminuat, însă nu suficient pentru a realiza de facto egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Egalitatea de gen trebuie să constituie un obiectiv central al oricărei societăţi democratice care doreşte să creeze drepturi cetăţeneşti depline şi egale pentru toţi şi este intrinsec legată de dezvoltarea durabilă a acesteia, fiind vitală pentru punerea în practică a drepturilor omului.

Genul implică roluri, responsabilităţi, constrângeri şi privilegii construite social care sunt atribuite sau impuse femeilor şi bărbaţilor într-o anumită cultură. Atitudinile şi caracteristicile referitoare la gen, rolul jucat de bărbaţi şi femei şi aşteptările referitoare la ei variază de la o societate la alta şi se schimbă de la o epocă la alta. Faptul că atitudinile faţă de gen sunt construite de societate înseamnă şi că ele se pot modifica astfel încât să ducă la crearea unei societăţi mai echitabile şi mai juste şi a unei democraţii echilibrate din punctul de vedere al genului.

Obiectivul de ansamblu al egalităţii de gen este crearea unei societăţi în care atât femeile cât şi bărbaţii să se bucură de aceleaşi oportunităţi, drepturi şi obligaţii în toate sferele vieţii.

Putem afirma că există egalitate între femei şi bărbaţi atunci când ambele sexe sunt capabile să împartă în mod egal puterea şi influenţa; să aibă oportunităţi egale în ceea ce priveşte independenţa financiară prin muncă şi prin întemeierea propriei afaceri; să se bucure de acces egal la educaţie şi de oportunitatea de a-şi dezvolta deprinderile şi talentele; să împartă responsabilitatea pentru casă şi copii şi să fie liberi de constrângeri, intimidări şi acte de violenţă referitoare la gen atât acasă cât şi la locul de muncă.

Proiectul PROGRES îşi propune să respecte principiul egalităţii de şanse încă de la fazele sale inițiale de demarare a lui, adresându-se tuturor potențialilor beneficiari, iar obiectivul vizează oferirea de informaţii din domeniul economiei sociale, care să crească în mod continuu capacitatea comunităților locale de a se auto-dezvolta, conform nevoilor lor reale.

Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi este un drept fundamental prevăzut de Tratatul de la Lisabona şi o politică prioritară a Uniunii Europene (UE). Cu toate acestea, este necesar să se facă progrese suplimentare pentru a se ajunge la o egalitate de şanse reală între femei şi bărbaţi în toate sferele vieţii profesionale şi ale vieţii private. Din acest punct de vedere, proiectul PROGRES pentru regiunile Sud Muntenia și Sud Est, poate juca un rol important, deoarece asigură expertiza necesară pentru elaborarea unor măsuri care să favorizeze egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pe aceste zone,  contribuind la:

  • promovarea şi consolidarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, precum şi integrarea chestiunilor legate de egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în toate politicile regionale care rezultă din acestea;
  • combaterea discriminării bazate pe sex şi sensibilizarea cetăţenilor români, în principal prin intermediul unor campanii de informare;
  • culegerea şi analizarea datelor comparabile referitoare la chestiunile referitoare la barierele de gen, dar şi dezvoltarea de practici nediscriminatorii, în scopul de a facilita integrarea egalităţii între femei şi bărbaţi în domeniul economiei sociale;
  • facilitarea schimbului de bune practici cu alte proiecte din cele două zone geografice ale României şi a dialogului între părţile interesate, precum şi sensibilizarea opiniei publice în problemele de nediscriminare de gen.

Protecţia drepturilor femeilor şi aplicarea egalităţii între femei şi bărbaţi sunt condiţii necesare ale protecţiei drepturilor omului, complementaritatea acestora trebuie scoasă în evidenţă ţinând seama de valoarea adăugată a colaborării între proiecte, autorități publice și agenţii private pentru a încuraja  înţelegerea comună în domeniile de cooperare identificate, precum şi pentru a atinge obiectivele respective şi a maximiza beneficiile.

Unul din obiectivele  proiectului nostru este și acela de a stabili un cadru general al egalităţii de şanse în scopul de:

  • a încuraja colaborarea strânsă în domeniul comunicării şi creării de reţele cu alte proiecte;
  • a consolida promovarea drepturilor omului şi a egalităţii între femei şi bărbaţi;
  • a utiliza cât mai bine resursele umane şi financiare, pentru a spori eficienţa şi a evita suprapunerile;
  • a asigura coerenţa şi sinergia activităților specifice de antreprenoriat social, inclusiv prin cursuri de formare profesională, în vederea optimizării impactului tuturor iniţiativelor luate în România în scopul de a îmbunătăţi egalitatea între bărbaţi şi femei pe plan naţional, corelativ cu cele regionale, în vederea asigurării unei abordări comune și coerente a integrării principiului egalităţii între femei şi bărbaţi;
  • integrarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi în programele de activitate anuale şi intermediare,din cele două regiuni unde se desfășoară proiectul PROGRES;
  • crearea de mijloace adecvate pentru a identifica diferenţele care există în ceea ce priveşte problemele de integrare a principiului egalităţii între femei şi bărbaţi la nivel operaţional şi practic cu care se confruntă activităţile grupului țintă, iar când este posibil, se vor lua în considerare posibilitatea şi oportunitatea de a publica, fizic și online, bune noastre practici, comparative cu cele similare de pe plan național și internațional.
  • efectuarea unor schimburi de informaţii privind activităţi viitoare de antreprenoriat social, dar şi colaborareacu proiecte de același fel,
  • identificarea altor părţi interesate de pe plan regional, pentru a face schimb de informaţiiși a le oferi rezultatele obținute prin aplicarea proiectului PROGRES.
  • comunicarea, diseminarea informaţiilor despre subiecte importante pentru părţile lor interesate (cum ar fi autoritățile locale) şi parteneri actuali sau potențiali, precum şi derularea unor schimburi de informaţii în legătură cu activităţile de comunicare strategice pentru a crea o voce mai unită în peisajul drepturilor omului şi al egalităţii dintre bărbaţi şi femei pe plan naţional și european;
  • organizarea, după caz, de activităţi comune de presă (mesaje, comunicate, briefinguri, grupuri operative) pentru a crea sinergii şi a asigura consecvenţă şi continuitate;
  • efectuarea unui schimb de practici inovatoare privind comunicarea pe internet, mijloacele de comunicare sociale şi activităţi în reţea etc.

TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ȘI COMUNICAȚIILOR (TIC)

Tehnologia Informaţiei și Comunicațiilor (prescurtat TIC) este constituită din trei mari categorii de intervenție:

  • Tehnologia informaţiei, care se referă la computere, ce au devenit indispensabile pentru societatea modernă, pentru a procesa date și pentru a economisi timp și efort;
  • Tehnologia telecomunicaţiilor, include telefoanele și transmisiile radio-TV;
  • Tehnologiile de reţea, dintre care cea mai cunoscută este Internetul, dar care s-a extins și în zona telefoniei mobile, telefoniei Voice Over IP (VOIP), comunicaţiilor prin satelit și alte forme de comunicare ce sunt încă în dezvoltare.

Vorbim din ce în ce mai mult de relația ”Societate Informaţională – Societatea Cunoașterii” (SI-SC), considerată ca fiind un mediu foarte diferit, fără precedent în istoria omenirii, în care implementarea ultimelor realizări tehnice trebuie să meargă în paralel cu adoptarea de noi soluţii la problemele globale.

Cele mai importante avantaje ale utilizarii Tic in antreprenoriatul social sunt

  • Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă prin cursuri de formare profesională, la condiţii de schimbare socială rapidă;
  • Consolidarea abilităţilor de investigare practică și științifică;
  • Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoștinţelor prin aprecierea imediată a rezulatatelor;
  • Introducerea unui stil cognitiv, eficient, a unui stil de muncă independentă;
  • Instalarea climatului de autodepăşire și competitivitate.

Modernizarea procesului antreprenorial și implicit a celui social și educațional (în procesul de formare profesională), în contextul unei societăți informaţionale este imposibilă fără utilizarea instrumentelor digitale moderne. Acestea din urmă pot fi divizate în următoarele categorii mari:

  1. Instrumente hardware – echipamentele digitale universale sau specializate, utilizate pentru asigurarea procesului de monitorizare și stocare a datelor. Pornind iniţial de la calculatoarele personale, accesate direct în calitate de furnizor de texte digitale, instrumentele hardware au evoluat pînă la dispozitivele integrate care asigură posibilităţi de comunicare, percepere a resurselor educaţionale multimedia, creare a resurselor educaţionale de autor.

În prezent, echipamentele hardware, dirijate de microprocesoare pot fi clasificate în:

  • Echipamente de prezentare: monitoare video, proiectoare multimedia, table interactive. Asigură perceperea vizuală şi sonoră pasivă sau interactivă a datelor în format digital pentru auditoriul individual sau de grup.
  • Echipamente de stocare: diverse medii de stocare a datelor (magnetice, optice, mixte). Creşterea capacităţilor de stocare este însoţită de compactarea dimensiunilor, de creştere a portabilităţii şi a siguranţei datelor.
  • Echipamente specializate: de preluare a imaginilor, secvenţelor video şi sonore.

Deosebit de utile s-au dovedit a fi echipamentele pentru digitalizarea documentelor tipărite – scannerele. Utilizarea lor a permis extinderea exponenţială a cantităţii de informaţie digitală şi a servit drept imbold pentru dezvoltarea formatelor multimedia.

  1. Instrumente software – resurse digitale de diferite tipuri:
  • Resurse pasive – documente text, imagini, secvenţe sonore sau video, dicţionare digitale, care pot fi accesate în bază legală, amplasate local, pe un suport de date sau în Reţea;
  • Obiecte de învăţare standardizate – obiecte interactive, care permit intervenţia persoanei instruite pentru realizarea unor activităţi practice, exerciţii sau teste, realizate în conformitate cu standardele internaţionale din domeniu;
  • Aplicaţii de simulare – aplicaţii care modelează fenomene şi evenimente reale prin seturi de formule matematice. Caracteristica dominantă a aplicaţiilor de acest tip este capacitatea utilizatorului să observe sau să modeleze un fenomen sau acţiune fără o implicare reală în acestea. La această categorie se afiliază şi jocurile educaţionale;
  • Aplicaţii pentru evaluare – produse software instalate local sau online, care permit crearea testelor pentru evaluări curente, intermediare sau finale, precum şi analiza, stocarea şi transmiterea rezultatelor către evaluator sau sistemul de management al învăţării;
  • Sisteme de management al învăţării (Learning Management System – LMS): aplicaţii software, care au baze de date integrate care conţin date privind progresul, eficienţa învăţării, conţinuturi instructive şi date privind utilizarea lor de către cei instruiţi în format digital. Scopul principal al unui LMS este asigurarea procesului de creştere a cunoştinţelor, dezvoltării unor noi deprinderi şi abilităţi, iar în unele cazuri şi creşterea productivităţii muncii;
  • Sisteme de management al conţinutului (Learning Content Management System – LCMS): aplicaţii software pentru dezvoltarea managementului şi publicarea ulterioară a resurselor și conţinuturilor. Un LCMS este un mediu comun, în care creatorii de conţinuturi pot elabora, stoca, reutiliza, gestiona şi livra conţinuturi de învăţare prin intermediul unui repozitoriu central.

Politica UE în domeniul TIC reprezintă un element cheie al Agendei Lisabona pentru crearea de locuri de muncă.

Încă Strategia UE 2010 prevedea „o societate informațională pentru creștere și dezvoltare”, care să promoveze o economie digitală, deschisă și competitivă și să accentueze rolul TIC în creșterea calității vieții.

Proiectul PROGRES va contribui la promovarea inovării și TIC, prin introducerea în cadrul cursurilor de instruire a micilor antreprenori actuali sau a viitoriilor întreprinzatori privați din rural, a unor module de TIC (iar unul special dedicat – programul de formare profesionala ”Operator introducere, validare si prelucrare date”), pentru dezvoltarea de noi competențe TIC și promovarea inovării, în vederea dezvoltării afacerilor concepute de antreprenori sub îndrumarea unor experți ai Solicitantului (S) și partenerilor acestuia (P).

Folosirea platformei online pe perioada desfășurării cursurilor și sesiunilor de consultanță, va duce la creșterea abilităților grupului ținta de a utiliza TIC.

Considerăm că și activitățile de instruire teoretică, completate prin diferite tipuri de consultanță personalizată fizică și online (cum sunt coachingul și tehnicile de comunicare organizațională), in scopul creșterii abilităților și competențelor antreprenorilor sociali, reprezintă și ele activități inovatoare.

Considerăm, de asemenea, că prin implementarea proiectului PROGRES promovăm o cultură antreprenorială deschisă TIC. În acest sens, va fi facilitat schimbul de informații, experiență, bune practici în implementarea altor proiecte ca al nostru în cele 2 regiuni din România (Sud Muntenia și Sud Est) și oferim exemple de reușită în mediul de afaceri românesc și general-european.

Egalitate de gen

Termenii utilizați în prezentul document se înțeleg atât la masculin cât și la feminin.

“Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului României”

Și

“Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeana, vă invităm sa vizitati www.fonduri-ue.ro”